Cezar Giosan

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Femeia este singurul meu viciu

Album lansat la 15 Mai 2016 in New York City

Pentru ISRC si UPC click aici

Ascultati aici albumul Femeia este singurul meu viciu. Albumul este disponibil pe Amazon (format CD), YouTube, Spotify, si se poate procura in format digital de pe aceasta pagina, de pe iTunes sau Amazon digital.

 

Amazon

CD Booklet outsideWhite BlockCD Booklet inside

CD FaceWhite BlockPlaylist

 

 

Povestea albumului

Albumul "FEMEIA ESTE SINGURUL MEU VICIU" este o compliatie de cantece mai vechi, precum si compozitii recente proprii, rezultat al dorintei mele de a aduce la cunostinta publicului, printre altele, niste piese necunoscute care se cantau prin anii '80 in cartierele din Piatra Neamt, unde mi-am petrecut copilaria.

Versurile acestor cantece de autori necunoscuti au fost lasate in mod deliberat neschimbate, ele transmitand acel "vibe" inocent, naiv, romantic, glumet, caracteristic adolescentilor din acea perioada. Este vorba de piesele "Cantec de liceu" (track 1), "Cantec de cartier" (track 2) si "Cantec misogin" (track 4).

"Ce frumoasa esti" (track 5) este un cantec pe care l-am compus pe cand aveam cam 15 ani. A fost dorinta mea permanenta de a inregistra aceasta piesa intr-o maniera clasica (viori si chitara clasica), dorinta care s-a indeplinit cu ocazia acestui album. Versurile sunt ale lui Adrian Paunescu.

"Povestea imigrantului roman" (track 8), in stil de boogie-woogie, este bazata pe cartea "7 Ani de America", in care povestesc despre experienta mea de emigrant pe Pamantul Fagaduintei. Ce spun in acest cantec s-a intamplat (si se intampla) 100%!

"Adio" (track 13), pe versuri de Mihai Eminescu, am compus-o in cateva minute. Cu cateva zile inainte de 8 martie 2015, intr-o camera mica de acasa, cu o veioza slaba palpaind intr-un colt si cu un pian si un microfon la indemana, am inregistrat-o pe loc, la "prima mana", cu gandul ca, mai tarziu, am sa o mai modific. Mi-am dat seama insa ca vocea si pianul sunt mai mult decat suficiente si ca nu este nevoie de niciun alt artificiu instrumental. "Adio" a fost inclusa in acest album exact asa cum am inregistrat-o "in zbor" in acea zi luminoasa de primavara.

"Femeia este singurul meu viciu" (track 10), care da titlul albumului, este rezultatul pasiunei mele de o viata pentru muzica blues. Imi amintesc si acum de acea zi de august 1977, cand eram la Costinesti cu parintii si am auzit la radio ca Elvis Presley murise. N-aveam idee cine era Elvis, dar imi amintesc si acum cat de marcati au fost parintii mei. M-am lipit atunci instantaneu de muzica Regelui iar blues-ul a inceput sa imi placa de cand am ascultat "Steamroller Blues" interpretata de el. Versurile de la aceasta piesa sunt ale lui Adrian Paunescu.

"Apoi pot sa mor" (track 12) este rezultatul aceleiasi aplecaciuni pe care o am pentru blues. Nothing but the blues, cum spun americanii...

"Timiditate" este o compozitie recenta, dar care are radacini vechi. Cantecul este un rezultat al amintirilor mele - tot din liceu - despre cat de timorat eram sa intru in vorba cu fetele care imi placeau...

"La steaua" (track 6) nu cred ca are nevoie de vreo explicatie. O poezie eminesciana nemuritoare, al carei mesaj transcendental incerc sa il transmit prin note muzicale.

"Numai buna de iubita" (track 3), tot pe versuri de Eminescu, aduce la partea solo un dialog intre un saxofon si un "ud" - un instrument foarte vechi, considerat stramosul chitarei.

Si pentru ca un album eclectic nu ar fi in intregime eclectic fara niste... rock clasic, "Venus si Marte" (track 7) si "Atat de sexy" (track 9, versuri adaptate din Eminescu) deviaza de la directia de folk si instrumente mai mult acustice ale celorlalte piese, aducand in prim plan niste chitari mai... nervoase ..., pe care sunt efecte de hard-rock.

 

 

Credite

muzica: cezar giosan
(track 1, 2, 4: adaptări după piese de cartier din anii 80, autori anonimi)

voce: cezar giosan (cu diana pap la track 5)

instrumente midi (percuție, pian): cezar giosan
chitară clasică, electrică: cezar giosan
saxofon, muzicuță, acordeon, chitară electrică, vioară, ud: muzicieni de studio
chitară solo track 10: george baicea chitară bas track 9: ramon radosav
tobe: claudiu purcariu (nașu) chitară bas: vlady săteanu

versuri
cezar giosan (7, 8, 11, 12)
adrian păunescu (5, 10)
mihai eminescu (3, 6, 13)
anonim (1, 2, 4)
track 9: inspirat și adaptat după poezia “atât de dulce” de mihai eminescu

producător: cezar giosan
înregistrări și aranjament muzical: cezar giosan & victor panfilov - real sound & vision studio
mixaje și mastering: victor panfilov - real sound & vision studio

grafica: adrian leu, cezar giosan
fotografii: adrian leu, teo lazăr, ilinca giosan

mulțumiri: alexandru andrieș

 

Contact: https://www.facebook.com/giosan.cezar/

Amazon